Anumite parti din creier, maduva spinarii sau nervii periferici nu functioneaza si sunt prezente disfunctii regionale ale neuronilor care mor. Disfunctia locala si neurodegenerarea sunt asociate cu diferite conditii medicale. Sindroamele care prespun existenta tulburarilor neurodegenerative pot sa afecteze atat gandirea, capacitatea de miscare, rezistenta, coordonarea, senzatiile sau controlul autonom.
Bolile neurodegenerative sunt clasificate in urmatoarele subtipuri:
- tulburari degenerative ale creierului; tulburari degenerative ale nervilor; tulburari de mielina
1. Tulburarile degenerative ale creierului cuprind pierderile de memorie, schimbarile de personalitate, probleme cu circulatia sanguina, slabiciune sau echilibru precar.
Printre bolile neurodegenerative caracterizate de pierderea de memorie sau schimbari de personalitate se numara: boala Alzheimer, dementa frontotemporala, dementa corpi Lewy, bolile prionice
Afectarea capacitatii de miscare: boala Parkinson, boala Huntington, paralizia progresiva supranucleara, degenerescenta corticobasala, atrofia sistemica multipla
Slabiciune: - scleroza laterala amiotrofica, miozitele, miopatiile degenerative
2. In tulburarile neurodegenerative ale nervilor pot fi intalnite probleme ale senzatiilor sau controlul autonom. Afectiunile nervilor periferici includ neuropatia diabetica, alte neuropatii metabolice, neuropatii endocrine si hipotensiune ortostatica.
3. Tulburarile neurodegenerative ale mielinei includ: scleroza multipla si boala Charcot-marie-tooth
Cum putem prevenii aparitia bolilor neurodegenerative?
Studiile arata ca deficientele unor nutrienti, in special vitaminele B1, B2, B6, B9, B12, C, au fost gasite destul de frecvent la persoanele in varsta si avand un rol semnificativ in bolile neurodegenerative.
Riboflavina(B2) - un studiu efectuat pe persoane de 65-90 de ani a aratat ca un sfert dintre acestia nu consuma suficienta riboflavina, iar 10% au o deficienta preclinica.
Piridoxina(B6)- doza necesara pentru persoanele in varsta este de aprox.2 mg/zi. Studii recente arata ca valoarea ar putea fi si mai mare, daca se tine cont de implicarea ei in imunitate si in metabolismul homocisteinei.
Vitamina B12 - varstnicii au un grad de malabsorbtie al acesteia, din cauza modificarilor de la nivelul tubului digestiv.
Acidul folic(B9) - se recomanda suplimente care sa se adauge dozei primite prin dieta. Suplimentul va corecta homocisteinemia crescuta proprie varstei inaintate. Nivelul crescut al homocisteinei este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare si poate sa apara daca insuficientele enzimatice impiedica transformarea corespunzatoare a homocisteinei, in metionina.
Vitamina C (acidul ascorbic) - o meta-analiza(Brubacher) ce a urmarit relatia dintre ingestia de vitamina C si ascorbinemie a dus la concluzia ca persoanele cu varste cuprinse intre 60 si 96 de ani au un nivel plasmatic mai redus,in comparatie cu persoanele mai tinere, succesiv ingestiei aceleasi cantitati de vitamina.
Mecanismele moleculare care stau la baza preluarii celulare de acid ascorbic sufera un declin firesc cu varsta.
Doua studii recente au aratat ca suplimentele ca L-acetil carnitina sau cu acid alfa-lipoic au ameliorat metabolismul energetic mitocondrial si memoria subiectilor si au diminuat stresul oxidativ. Efectele au fost amplificate cand au fost utilizati ambii factori.
Acidul lipoic - administrat singur sau asociat cu L - carnitina, acidul lipoic a ameliorat declinul cognitiv datorat imbatranirii (studiu efectuat pe soareci,sobolani si caini; Farr 2003; Milgram 2005)
Exista un singur studiu in care o suplimentare cu 600 mg/zi de acid lipoic racemic a stabilizat functiile cognitive la un grup de pacienti cu demente senile(Hager, 2010).
Acizii grasi esentiali - aceasta categorie include acidul alfa- linolenic (ALA - omega 3) si acidul linoleic (LA - omega 6)
Comisia Europeana recomanda ca acizii omega 6 sa aduca 4-8% din energia zilnica si cei omega 3 sa fie consumati la un nivel de 2 gr/zi.OMS indica niveluri similare(omega 3, 1-2% din energia zilnica)
Coenzima Q 10 - are un rol central in sinteza mitocondriala de ATP si este un important antioxidant membranar. Nivelurile sale tisulare scad cu varsta, fiind, probabil, legate de declinul metabolismului energetic din ficat, cord, muschi, etc. Totusi, studiile nu au aratat ca suplimentarea cu Q10 prelungeste viata sau amelioreaza problemele senescentei.
Ceaiul verde - cel mai popular ingredient al suplimentelor- stopeaza unele boli neurodegenerative(Alzheimer sau Parkinson), scleroza multipla, previne degradarea membranei celulare prin neutralizarea radicalilor liberi care se elibereaza prin procesul de oxidare; reduce efectele nocive ale colesterolului rau si potenteaza productia de colesterol bun, creste nivelul metabolismului prin actiunea asupra norepinefrinei.
Inflamatia, acumularea de metale si stresul oxidativ joaca un rol importalt in aparitia bolilor neurodegenerative. Flavonoizii au efect protector fata de toate aceste fenomene.
Un studiu efectuat pe 1640 de varstnici a aratat ca cei cu un aport superior de flavonoizi(>13,6 mg/zi) au avut o performanta cognitiva superioara la inceput si un declin mai mic cu varsta, pe o durata de 10 ani, fata de cei cu o ingestie redusa(0-10,4 mg/zi) (letteneur, 2007). Inca nu este clar cum afecteaza ingestia de flavonoizi riscul pentru boli neurodegenerative, studiile fiind in desfasurare.
sursa : http://www.medscape.com/neurology
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu