Unul dintre primii oameni care au observat efectul nociv al zaharului a fost Frederick Banting, distins cu premiul Nobel in 1923 pentru descoperirea insulinei. Banting suspecta ca zaharul provoacă diabet, deoarece aceasta boala era extrem de rara in cadrul populatiilor care nu consumau zahar si foarte raspindita in acelea in care zaharul facea parte din dieta zilnica[1].
Statisticile arata ca la ora actuala un roman consuma in medie 60 de kilograme de zahar intr-un an, acest lucru insemnand mai bine de 2/3 dintr-o cana de zahar intr-o zi. De cele mai multe ori nu ne dam seama ca ar axista un consum de zahar atat de ridicat in alimentatia noastra zilnica, deoarece exista zahar ascuns in foarte multe preparate.
Produsele cu cea mai mare cantiate de zahar o rerezinta dulciurile. De exemplu, o bucata de tort cu ciocolata contine 15 lingurite de zahar.
Bauturile racoritoare - 250 ml poate contine pana la 9 lingurite de zahar. Satisticile arata ca romani beau peste 200 l de bauturi racoritoare/persoana/an
Cereale semipreparate. Cele mai multe cereale existente pe piata contin foarte mult zahar, aproximativ 50 - 65% din totalul caloriilor. Astfel ca dintr-un aliment sanatos devine unul nociv pentru organism.
De asemenea zaharul poate fi ascuns si in conserve, supe la plic, mustar, unt de arahide si alte preparate in care nu ne-am imagina ca ar putea contine zahar.
Este esential ca sa citim eticheta produselor pentru a putea alege acele alimente care nu contin si acel adaos de zahar. Trebuie mentionat insa ca de multe ori nu gasim pe etichete termenul de "zahar", puteti intalni si termenul de dextroza, lactoza, sucroza, fructoza, maltoza, care sunt tot zaharuri.
Efecte asupra organismului ale produselor zaharoase
Zaharurile rafinate, concentrate patrund rapid in curentul sangvin, determinand o crestere brusca a nivelului de zahar din sange. Acest lucru duce la o crestere la fel de brusca a disponibilului energetic al organismului- "apogeul zaharic". Cresterea brusca a nivelului de zahar din sange declanseaza o descarcare de insulina care scade nivelul zaharului din sange, iar in absenta fibrelor alimentare aceasta scadere este prea brusca.
Scaderea nivelului zaharului sangvin determina aparitia simptomelor hipoglicemiei : senzatie de slabiciune, foame, oboseala si aparitia spleenului zaharic sau hipoglicemia reactionala.
Astfel, de la o crestere brusca a nivelului de zahar, ajungem la o scadere brusca a nivelului de zahar din sange, reactie extrem de nociva pentru organism si consecinte nefaste in timp
Experimentele efectuate pe animale au arătat că atunci când acestea consumă o cantitate mare de fructoză într-un timp foarte scurt (lucru uşor de realizat cu ajutorul lichidelor), ficatul va transforma fructoza în grăsime. Acest lucru facilitează apariţiei rezistenţei la insulină, recunoscută astăzi ca fiind principala cauză a obezităţii, a diabetului de tip 2 şi a afecţiunilor cardiace.
Organismul nostru poate fabrica zahar din aproape orice, cu exceptia grasimilor.
Combustibilul preferat al organismului este glucoza, pe care o obtine din zaharuri si amidonuri. Desi fructele proaspete sunt bogate in zaharuri naturale, ele nu tulbura mecanismul de mentinere constanta a nivelului de zahar din sange datorita fibrelor continute.
Alimentele amidonoase sunt descompuse mai lent decat zaharurile, in glucoza de care are nevoie organismul, iar raspunsul insulinic este activat intr-o masura mult mai mica.
Pe langa favorizarea obezitatii, diabetului si afectiunilor cardiovasculare, consumul de zahăr creste totodata riscul de a dezvolta cancer. Aceasta este concluzia la care a ajuns Lewis Cantley, profesor la Universitatea Harvard si totodata directorul Beth Israel Deaconess Cancer Center.
„O treime din cancerele cele mai intalnite, inclusiv cancerul la san si la colon, prezinta pe suprafata lor receptori de insulina. Insulina se ataseaza de acesti receptori si trimite un semnal catre tumoare ca aceasta sa consume glucoza”, explica Cantley. Atunci cand mancam sau bem zahar, acesta provoaca o crestere brusca a nivelului insulinei in corp, ceea ce poate servi astfel drept catalizator pentru cancer.
„Daca se intampla sa avem in corp o tumoare cu receptori de insulina, aceasta va fi stimulata sa consume glucoza din sange, astfel ca tumoarea va creste”, explică Cantley.
Profesorul Cantley conduce un efort stiintific de concepere a unui medicament care să limiteze accesul celulelor canceroase la glucoza din sange. Pana atunci, insă, Cantley are un singur sfat: „Nu mancati zahar. Daca trebuie, incercati sa-l mentineti la un nivel minim”. Profesorul Cantley a adaugat: „eu, unul, asa imi traiesc viata: ma feresc de zahar”[2].([1,2] descopera.ro/stiinta/zaharul, toxina care ne poate ucide)
sursa: "Tablete de stil de viata", Lifestile Medicine Institute Loma Linda, California
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu