Cafeaua contine mai multe componente, despre care este cunoscut ca afecteaza corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea contine, ca un mecanism de aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt considerate psihotropice usoare pentru om.
Cafeaua contine un agent chimic, in prezent necunoscut, care stimuleaza productia de cortizon si adrenalina, doi hormoni de stimulare.
Consecintele negative ale consumului de cafea
- primul efect negativ este cel de suprastimulare a sistemului nervos, cu aparitia tremurului, iritabilitatii, anxietatii si de tulburare a somnului. Toate aceste lucruri duc in timp la oboseli cronice, lipsa energiei si aparitia insomniei persistente
- stimuleaza productia excesiva de acid la nivelul stomacului, care agraveaza problemele deja existente(ex. ulcerul), produc iritatie gastrica
- impiedicarea absorbtiei calciului si al fierului, putand fi implicata in aparitia osteoporozei si anemiei feriprive
- cafeina determina cresterea nivelului zaharului din sange, efect care, alaturi de cel psihostimulant, mareste disponibilul energetic al organismului. Aceasta crestere a zaharului sangvin declanseaza un raspuns insulinic care nu numai ca anuleaza rapid aceasta crestere, dar produce si o scadere exagerata a zaharului din sange
- stimuleaza diureza(productia de urina), care poate duce la o deshidratare usoara, astfel ca, dupa o ceasca de cafea consumata, ar trebui urmata de alte 3-4 pahare de apa pentru a inlocui pierderea
- cresterea colesterolului - un studiu din 2007 efectuat de Baylor College of Medicine indica faptul ca moleculele cafestol si kahweol, ce se regasesc numai in boabele de cafea, ridica nivelul lipoproteinelor cu densitate mica (LDL) din organismul uman.Studiul Baylor sugereaza o legatura intre cafestol, kahweol si niveluri mai ridicate de colesterol din organism. Cafeaua preparata la filtru, cu filtru de hartie, este cea mai saraca in cafestrol si kahweol datorita faptului ca filtrul de hartie respectiv are proprietatea de a retine aceste uleiuri, ele neajungand astfel in bautura finala. Oricare alte metode de preparare a cafelei nu scot din bautura aceste doua substante.
- efecte asupra gravidei - moleculele de cafeina sunt suficient de mici pentru a penetra placenta si ajunge in circulatia sangelui copilului. Spre deosebire de adulti, organele si sistemele fetusilor nu sunt pe deplin functionale, prin urmare, nu pot metaboliza totalmente cafeina si nici nu o pot elimina. Stimulentul tinde sa leneveasca in sangele fatului de zece ori mai mult decat in cel al adultilor. Niveluri ridicate ale cofeinei sunt deci obligate sa se acumuleze in organismul copilului odata cu consumul frecvent al cafelei de catre gravida. La fel ca ceea ce face adultilor, cafeina ar putea ridica pulsul copilului pe durate ridicate de timp.
Un studiu danez aparut in februarie 2003 realizat pe 18478 de femei a stabilit o legatura intre consumul ridicat de cafea si riscul semnificativ crescut de copii nascuti morti (dar niciun risc semnificativ crescut de mortalitate infantila in primul an de viata). Cafeaua decofeinizata este, de asemenea, considerata ca fiind un risc potential pentru sanatatea femeilor gravide atunci cand sunt folositi solventi chimici pentru a extrage cofeina, in loc de alte procese mai putin invazive.
- cresterea tensiunii arteriale
- dependenta - orice substanta care produce dependenta, produce atunci cand administrarea ei se opreste si apar astfel efectele fizice si psihice observabile. Chiar si dozele reduse de cafeina, administrate regulat pe o perioada mai lunga de timp, produce un anumit grad de dependenta. Cel mai obisnuit simptom care apare in cazul dependentei este durerea de cap, cu o intensitate ce variaza de la usoara la severa. Alte manifestari fizice ce pot aparea: senzatia de epuizare, lipsa poftei de mancare, greturi, varsaturi.
Manifestarile psihologice sunt cel mai greu se suportat deoarece deseori apare depresia.
Beneficii ale consumului de cafea
- performantele cognitive - cei mai multi oameni beau cafea pentru proprietatea ei de a stimula memoria. La testele care vizau timpul de reactie, memoria verbala, rationamentele vizual-spatiale participantii care beau cafea regulat au performat mai bine decat nebautorii, gasindu-se o relatie pozitiva intre scorurile obtinute la testare si cantitatea consumata regulat. La participantii varstnici s-a descoperit efectul cel mai mare al consumului asupra rezultatelor. Un alt studiu a constatat ca femeile peste 80 de ani au avut rezultate mult mai bune la testele cognitive daca au consumat cafea regulat pe parcursul vietii lor.
- risc redus al bolii Parkinson - un studiu care a comparat bautorii de 3-5 cesti de cafea pe zi cu nebautorii a constatat ca la bautorii de cafea a fost semnificativ mai putin probabil sa se dezvolte boala parkinson mai tarziu in viata. Un al doilea studiu a constatat o relatie invers proportionala intre cantitatea de cafea bauta regulat si probabilitatea de a dezvolta boala Parkinson.
- risc redus de Alzheimer si Dementa - mai multe studii au comparat cosnumatorii moderati de cafea (3-5 cesti/zi) cu nebautorii sau "putin-bautorii" de cafea (0-2 cesti/zi) si s-a constatat ca la cei care beau cafea a fost semnificativ mai putin probabil ca acestia sa dezvolte boala Alzheimer mai tarziu in viata. Un studiu longitudinal, relizat in 2009, a constatat ca bautorii moderati de cafea au risc redus de a dezvota dementa in plus fata de alzheimer.
- laxativ/diuretic - cafeaua este un stimulent puternic pentru peristaltism si este uneori considerata a preveni constipatia. Totodata, cafeaua poate provoca miscari ale intestinului excesiv de largi. Efectul stimulativ al consumului de cafea asupra colonului se gaseste atat in cafeaua cu cafeina dar si in cea decafeinizata.
- antioxidant - cafeaua contine polifenoli, acizi
hidroxilici, flavonoizi, antocianine. Acesti compusi au efecte
antioxidante si de reducere a deteriorarii celulelor cu potential
oxidativ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu