marți, 1 aprilie 2014

Intre om si natura..

La modul normal, in intelepciunea sa, natura ne-a prevazut cu un gardian bine inarmat, dotat cu o multime de arme de aparare contra tuturor bolilor. Purtam in celulele noastre si gena oncogena si pe cea antioncogena. Atata vreme cat sistemul nostru imunitar se poate apara, nu vom face boala. Stresul, radicalii liberi in exces, depresia, anxietatea, epuizarea fizica si intelectuala, diversi factori toxici si radioactivi, modul de alimentatie, pot determina un dezechilibru al sistemelor noastre de aparare ramanand expusi oricarui gen de imbolnavire.

 Suntem fiinte vii si ca urmare suntem in permanenta reconstruiti. Toate organele din corpul nostru isi schimba celulele din structura lor. In decurs de un an avem un corp complet nou. Refacerea tuturor structurilor corpului nostru se face pe seama alimentelor pe care le ingeram.

  Este usor de inteles ca in functie de calitatea alimentatiei la care avem acces  va fi si calitatea tuturor structurilor corpului nostru si a fiziologiei noastre. Acesta este motivul pentru care este important continutul alimentatiei, dincolo de satisfactia lor organoleptica.

 In relatia sanatate- boala- vindecare, alimentatia are deci , un rol esential.

 Se insista la ora actuala asupra ideii de indepartare a omului modern de alimentatia pentru care au fost formate initial genele noastre. S. Boyd Eaton este de parere ca genele care contin programele dupa care suntem construiti s-au adaptat la alimentatia omului din comuna primitiva, anterioara momentului de aparitie a agriculturii in urma cu 9- 10.000 de ani. Omul vanator si culegator de fructe de padure se hranea cu ierburi comestibile, carne slaba de vanat, oua, peste, moluste, radacinoase, fructe. Toate aceste elemente erau bogate in substante antioxidante cu rol detoxifiant.

 Genele noastre au ramas de-a lungul timpului aceleasi, dar hrana s-a schimbat indeosebi in ultimii 50 de ani, o data cu aparitia industriei alimentare, cu toate procesarile sintetice de alimente.

 Intre om si natura s-a interferat un univers artificial platit cu pretul unei patologii extinsa de la creier la intregul organism. La alimentatia artificiala s-au adaugat stresul, solicitarile in dezacord cu posibilitatile biologice de adaptare si astfel, in mod paradoxal, hrana poate deveni ea insasi un factor patogen".

sursa: "Creierul si noua spiritualitate", Dumitru Constantin Dulcan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu