Desi este considerata de multi o buruiana incomoda si nefolositoare, papadia este o planta medicinala extrem de valoroasa.
Radacinile
de papadie contin taraxacina – un principiu amar deosebit de valoros in
tratarea bolilor digestive. Frunzele contin proteine, glucide,
vitaminele A, B, C si D.
De regula, medicii specialisti in bolile de ficat stiu ca papadia are o
influenta cat se poate de benefica asupra ficatului. Tulpinile
proaspete, din care se consuma cate 5-6 pe zi, in stare cruda, ajuta
rapid in hepatita cronica. In icter si in afectiunile splenice, papadia
se foloseste, de asemenea, cu succes.
Persoanele bolnavicioase, care se simt obositi, ar trebui sa faca o cura
de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie. Aceste tulpini ajuta la
cresterea poftei de mancare, imbunatatesc sucul gastric si curata
stomacul de tot felul de substante care se elimina greu. Tijele
proaspete pot dizolva fara dureri calculii biliari, stimuland
activitatea hepatica si biliara.
Pe langa saruri minerale, papadia contine substante curative si de
sinteza foarte importante pentru inlaturarea tulburarilor de metabolism.
Datorita efectului sau depurativ, ajuta in artrita si reumatism;
inflamatiile ganglionilor se retrag, daca se tine pana la sfarsit cura
de 3-4 saptamani, cu tulpini proaspete.
Radacinile mancate crude, la fel ca si cele uscate din care se prepara
ceai, au efect depurativ, de stimulare a digestiei, sudorific si
diuretic, precum si stimulant. Ele fac sangele foarte fluid, fiind
considerate un mijloc excelent contra sangeului ingrosat. Pentru
prepararea ceaiului, se pun peste noapte 1-2 lingurite (cu varf) de
radacini intr-un litru de apa rece, se incalzeste a doua zi pana incepe
sa fiarba si se filtreaza. Aceasta cantitate se bea, inghititura cu
inghititura, cu o ora inainte si o ora dupa micul dejun.
Planta mai este recomandata ca remediu in toate bolile unde exista un
dezechilibru glandular. Astfel, ceaiul de papadie este indicat in
cazurile de obezitate, in boli de ficat (marind secretia biliara), in
normalizarea circulatiei sangelui si pentru marirea poftei de mancare.
Preparatele din papadie au efect benefic in tratamentul hipertensiunii
arteriale, insuficientei cardiace, aterosclerozei, gutei si
reumatismului. De mentionat ca, in hipertensiune si boli cardiace, in
special in faza decompensata, administrarea remediilor din papadie
necesita o atenta supraveghere medicala si se face numai cu acordul si
sub indrumarea medicului curant.
Este folosita cu succes in multe cazuri de gastrite hipoacide si
dispepsii, precum si in tratarea dischineziei biliare si pentru
prevenirea formarii calculilor biliari. Efectul diuretic este exploatat
si in cazul calculilor renali sau uretrali, prin marirea fluxului de
urina urmarindu-se eliminarea acestora din caile urinare. Prin diureza
pe care o produce, papadia face ca toxinele din corp sa se elimine si
ajuta indirect in tratarea eczemelor si altor boli de piele.
Datorita continutului de vitamine A si C, papadia mai este mentionata si ca un posibil agent antioxidant si anticancerigen.
Departamentul de Chimie si Biochimie al Universitatii Ontario a
demonstrat ca extractul din radacina de papadie poate induce eficient
apoptoza (moartea programata) in celulele melanomului.
In studiul initial reactia chimica creata de extractul de papadie a
fortat celulele canceroase sa ineapa sa se dezintegreze in primele 48 de
ore de la tratament si nu au fost afectate celule sanatoase.
Cercetatorii au observat ca tratamentul continuu cu extract din radacina
de papadie in doze mici a fost eficient pentru a elimina cele mai multe
celule canceroase.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/planta-care-distruge-celulele-canceroase_1333225.html#ixzz2nCmpd8HR