Miracolul Gerson (partea a II a)- legatura dintre cancer si alimentatie

Miracolul Gerson (partea I) - legatura dintre cancer si alimentatie

Emotiile si starea de bine sau de boala

Drogurile care te fac sa te simti bine sunt aproape irezistibile. De la cafeina la cocaina, omul este intr-o continua cautare dupa ceva care sa-l ajute sa se elibereze de sub stresul paralizant si presiunile strivitoare care alcatuiesc atat de mult din viata moderna. 
In timp ce dovezile privind nocivitatea acestor substante se aduna tot mai mult,oamenii de stiinta descopera ca un organism sanatos este capabil sa-si fabrice singur substante euforizante, lipsite de efecte daunatoare si capabile sa promoveze sanatatea.

Daca prin drog se intelege o substanta chimica, atunci organismul uman produce mii de droguri in fiecare zi. Daca prin drog se intelege o substanta folosita pentru a trata o boala, raspunsul este tot afirmativ. Organismul uman se afla angajat intr-un permanent efort de a se vindeca pe sine.

Cele mai puternice substante de acest fel sintetizate in laborator sunt narcoticele. Acestea blocheaza transmiterea durerii si produc senzatii extreme de bine, de euforie. Tocmai de aceea sunt foarte utile pentru combaterea durerilor intense. In timp insa, ele pot deveni nocive si dau dependenta.
Oamenii de stiinta au descoperit ca organismul isi fabrica substante similare narcoticelor pentru uz propriu. Aceste substante pot fi grupate sub termenul general de "endorfine".

Cu ani in urma, dr Hans Selye a constatat ca teama si mania pot declansa o descarcare masiva de adrenalina din organism. Ratiunea acestei descarcari este cresterea disponibilului de energie, care perminte persoanei in cauza fie sa lupte cu, fie sa fuga de sursa pericolului.
Cercetari ulterioare au aratat ca frica si mania pot prejudicia organismul, daca persista timp mai indelungat. De asemenea, si alte emotii negative- durerea, ura, amaraciunea si resentimentele- in cazul in care se prelungesc in timp, pot epuiza mecanismele de supravietuire in conditii de urgenta si pot slabi apararea organismului impotriva bolilor.

Norman Cousins a deschis calea catre un domeniu complet nou atunci cand a reusit sa se vindece de o boala fatala, incurabila, folosind ca mijloace terapeutice emotii pozitive, ca rasul, bucuria, dragostea, recunostinta si credinta - alaturi de alte metode terapeutice. De atunci incoace, specialistii in materie de psihoneuroimunologie au izolat multe dintre substantele pe care creierul le secreta sub influienta acestor emotii. Ele nu sunt altceva decat endorfine, iar printre efectele lor majore se numara favorizarea insanatosirii, intarirea sistemului imunitar si senzatia de bine.

Emotiile constituie o parte cu totul speciala a umanitatii noastre. Cele negative favorizeaza imbolnavirea, in timp ce emotiile pozitive exercita un efect benefic asupra fiecarei parti a organismului.

Stim deja ca exercitiul fizic este benefic pentru organism, insa oamenii de stiinta au observat, la un moment dat, ca starea de bine care urmeaza dupa efectuarea exercitiilor fizice nu putea fi explicata doar prin efectul de crestere a formei fizice. Se mai petrecea si altceva, si acest "altceva" s-a dovedit a fi o crestere a productiei de endorfine.

Secretia de endorfine creste si ca urmare a "gandirii pozitive". Rezolvarea conflictelor, alungarea urii si resentimentelor, cultivarea unor atitudini iertatoare, generoare si recunoscatoare, descoperirea unei credinte puternice - hranirea unor astfel de emotii este in masura sa creasca semnificativ productia de endorfine la nivelul creierului si sa intareasca abilitatea organismului de a rezista asaltului bolilor.

sursa:"Tablete de stil de viata", Aileen Ludington; Hans Diehl- Lifestyle medicine Institute

Mini World

Efect placebo - efect nocebo

Picături de Iubire si Lumină: Efect placebo - efect nocebo:   Este incredibil cât de mult poate fi influenţat subconştientul nostru de forţa sugestiei! Si întrucât mintea subconştientă este cea c...

Poftele alimentare

Fiecare parte din tine e perfecta, intreaga si completa; pofta de mancare nu face nicio exceptie. Poftele de alimente si pofta vorace de mancare nu inseamna ca e ceva in neregula cu tine sau ca esti slab, in vreun fel sau altul. Mai degraba, aceste lucruri arata ca apetitul tau functioneaza exact asa cum a fost proiectat.
In trecut poate ca ati incercat sa va omorati pofta de mancare folosind forte exterioare, precum dieta, prafurile sau pastilele. Dupa cum ati descoperit, abordarea aceea nu a functionat multa vreme. In schimb, ceea ce este necesar e sa va vindecati pofta de mancare folosind o abordare interna.
Nu este o intamplare faptul ca aveti pofta de un anumit aliment, la un anumit moment. Avem pofta de alimente care speram ca o sa ne aduca pacea mintii. Poftele apar din doua motive: o dorinta de a ne simtii mai bine emotional, sau pentru a ne transforma nivelul de energie. Vrem sa ne simtim mai vioi sau mai calmi. Mai siguri si mai increzatori; mai putin furiosi si mai putin fricosi.

Toate creaturile sunt manate sa isi implineasca nevoia elementara de mancare, apa, odihna, adapost si pace a mintii. Daca vreuna dintre aceste nevoi ramane neimplinita, corpul iti semnaleaza sa corectezi situatia. Acest proces de intretinere a unui echilibru confortabil si sanatos in corp si in minte se numeste homeostaza.
Impulsul homeostatic ne spune sa ne punem ceva pe noi atunci cand ne e frig, sa bem atunci cand ne este sete si sa dormim atunci cand suntem obositi.
Cand ne pierdem pacea mintii, instinctul ne indruma sa intreprindem o actiune pentru a corecta situatia care ne deranjeaza. Daca nu actionam, atunci traim o emotie negativa, precum depresia. Totusi, corpul este manat sa mentina homeostaza, astfel ca incearca sa va abordeze in alt fel. Pofta de mancare stie ce alimente anume vor furniza emotia sau nivelul de energie dorit- cele care va vor aduce inapoi la o stare temporara de pace mentala.
Fiecare aliment de care va este pofta are proprietatea de a modifica dispozitia sau nivelul de energie, care va vor face sa reveniti la o stare temporara de homeostazie.

Fiecare aliment corespunde unei anumite dispozitii. De fiecare data cand apetitul iti scapa de sub control, este pentru ca vrei sa te simti mai plin de energie, mai relaxat sau intr-o dispozitie mai buna. In mod intuitiv, poftele se concentreaza exact pe alimentele care vor produce efectul dorit.

Bernard Lyman, Ph.D., profesor universitar la British Columbia, a cerut celor 200 de subiecti intervievati sa se imagineze traind 22 de emotii diferite, printre care si supararea, plictiseala, depresia, singuratatea si bucuria. In timp ce participantii la studiu se imaginau traind fiecare dintre emotii, dr. Lyman i-a intrebat ce aliment le-ar placea sa manance.
Rezultatele au fost semnificative din punct de vedere statistic- cu alte cuvinte, mai mari decat ceea ce te-ai astepta sa fie din intamplare. Anumite preferinte de alimente corespundeau in mod consecvent cu fiecare dintre emotii. Pe baza cercetarilor sale, dr.Lyman a conchis ca: "Este clar ca diferite preferinte corespund unor emotii diferite."

Toate alimentele contin minerale, aminoacizi, texturi, mirosuri si au proprietati care influienteaza dispozitia si nivelul de energie. Unele sunt stimulante, altele sunt depresoare, iar altele activeaza centrii de placere din creier. Practic, multe din proprietatile alimentelor "psihoactive"- sau care modifica dispozitia- sunt identice cu cele ale medicamentelor care se prescriu in caz de depresie, anxietate si astm.

Asadar, fa alegeri constiente, asculta-ti corpul. Nu incerca sa maschezi anumite probleme, incearca sa descoperi care sunt problemele tale reale inainte de a da buzna in anumite alimente..care in timp o sa se observe asupra trupului tau!

sursa: Doren Virtue - Cauzele emotionale ale poftelor alimentare

Biologia perceptiei( partea 5)

Biologia perceptiei( partea 4)

Biologia perceptiei( partea 3)

Biologia perceptiei( partea 2)

Biologia perceptiei( partea 1)

CUNOASTEREA INSEAMNA PUTERE!!!

Bolile neurodegenerative si alimentatia

Bolile neurodegenerative sunt caracterizate din punct de vedere clinic printr-un debut insidios si progresie cronica.

Anumite parti din creier, maduva spinarii sau nervii periferici nu functioneaza si sunt prezente disfunctii regionale ale neuronilor care mor. Disfunctia locala si neurodegenerarea sunt asociate cu diferite conditii medicale. Sindroamele care prespun existenta tulburarilor neurodegenerative pot sa afecteze atat gandirea, capacitatea de miscare, rezistenta, coordonarea, senzatiile sau controlul autonom.

Bolile neurodegenerative sunt clasificate in urmatoarele subtipuri:

•     tulburari degenerative ale creierului; tulburari degenerative ale nervilor; tulburari de mielina

1. Tulburarile degenerative ale creierului cuprind pierderile de memorie, schimbarile de personalitate, probleme cu circulatia sanguina, slabiciune sau echilibru precar.

Printre bolile neurodegenerative caracterizate de pierderea de memorie sau schimbari de personalitate se numara:  boala Alzheimer, dementa frontotemporala, dementa corpi Lewy, bolile prionice

Afectarea capacitatii de miscare: boala Parkinson, boala Huntington, paralizia progresiva supranucleara,  degenerescenta corticobasala, atrofia sistemica multipla

Slabiciune: - scleroza laterala amiotrofica, miozitele, miopatiile degenerative

2. In tulburarile neurodegenerative ale nervilor pot fi intalnite probleme ale senzatiilor sau controlul autonom. Afectiunile nervilor periferici includ neuropatia diabetica, alte neuropatii metabolice, neuropatii endocrine si hipotensiune ortostatica.

3. Tulburarile neurodegenerative ale mielinei includ: scleroza multipla si boala Charcot-marie-tooth



Cum putem prevenii aparitia bolilor neurodegenerative?
 Studiile arata ca deficientele unor nutrienti, in special vitaminele B1, B2, B6, B9, B12, C, au fost gasite destul de frecvent la persoanele in varsta si avand un rol semnificativ in bolile neurodegenerative.

 Riboflavina(B2) - un studiu efectuat pe persoane de 65-90 de ani a aratat ca un sfert dintre acestia nu consuma suficienta riboflavina, iar 10% au o deficienta preclinica.

 Piridoxina(B6)- doza necesara pentru persoanele in varsta este de aprox.2 mg/zi. Studii recente arata ca valoarea ar putea fi si mai mare, daca se tine cont de implicarea ei in imunitate si in metabolismul homocisteinei.

 Vitamina B12 - varstnicii au un grad de malabsorbtie al acesteia, din cauza modificarilor de la nivelul tubului digestiv.

 Acidul folic(B9) - se recomanda suplimente care sa se adauge dozei primite prin dieta. Suplimentul va corecta homocisteinemia crescuta proprie varstei inaintate. Nivelul crescut al homocisteinei este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare si poate sa apara daca insuficientele enzimatice impiedica transformarea corespunzatoare a homocisteinei, in metionina.

 Vitamina C (acidul ascorbic) - o meta-analiza(Brubacher) ce a urmarit relatia dintre ingestia de vitamina C si ascorbinemie a dus la concluzia ca persoanele cu varste cuprinse intre 60 si 96 de ani au un nivel plasmatic mai redus,in comparatie cu persoanele mai tinere, succesiv ingestiei aceleasi cantitati de vitamina.

Mecanismele moleculare care stau la baza preluarii celulare de acid ascorbic sufera un declin firesc cu varsta.

 Doua studii recente au aratat ca suplimentele ca L-acetil carnitina sau cu acid alfa-lipoic au ameliorat metabolismul energetic mitocondrial si memoria subiectilor si au diminuat stresul oxidativ. Efectele au fost amplificate cand au fost utilizati ambii factori.

 Acidul lipoic - administrat singur sau asociat cu L - carnitina, acidul lipoic a ameliorat declinul cognitiv datorat imbatranirii (studiu efectuat pe soareci,sobolani si caini; Farr 2003; Milgram 2005)

Exista un singur studiu in care o suplimentare cu 600 mg/zi de acid lipoic racemic a stabilizat functiile cognitive la un grup de pacienti cu demente senile(Hager, 2010).

Acizii grasi esentiali -  aceasta categorie include acidul alfa- linolenic (ALA - omega 3) si acidul linoleic (LA - omega 6)

Comisia Europeana recomanda ca acizii omega 6 sa aduca 4-8% din energia zilnica si cei omega 3 sa fie consumati la un nivel de 2 gr/zi.OMS indica niveluri similare(omega 3, 1-2% din energia zilnica)

  Coenzima Q 10 -  are un rol central in sinteza mitocondriala de ATP si este un important antioxidant membranar. Nivelurile sale tisulare scad cu varsta, fiind, probabil, legate de declinul metabolismului energetic din ficat, cord, muschi, etc. Totusi, studiile nu au aratat ca suplimentarea cu Q10 prelungeste viata sau amelioreaza problemele senescentei. 

 Ceaiul verde - cel mai popular ingredient al suplimentelor- stopeaza unele boli neurodegenerative(Alzheimer sau Parkinson), scleroza multipla, previne degradarea membranei celulare prin neutralizarea radicalilor liberi care se elibereaza prin procesul de oxidare; reduce efectele nocive ale colesterolului rau si potenteaza productia de colesterol bun, creste nivelul metabolismului prin actiunea asupra norepinefrinei.

 Inflamatia, acumularea de metale si stresul oxidativ joaca un rol importalt in aparitia bolilor neurodegenerative. Flavonoizii au efect protector fata de toate aceste fenomene.

Un studiu efectuat pe 1640 de varstnici a aratat ca cei cu un aport superior de flavonoizi(>13,6 mg/zi) au avut o performanta cognitiva superioara la inceput si un declin mai mic cu varsta, pe o durata de 10 ani, fata de cei cu o ingestie redusa(0-10,4 mg/zi) (letteneur, 2007). Inca nu este clar cum afecteaza ingestia de flavonoizi riscul pentru boli neurodegenerative, studiile fiind in desfasurare.



sursa : http://www.medscape.com/neurology