Legatura dintre consumul de grasimi si diabet

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentrației glucozei în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea metabolismului
OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcina). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenul diabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-dependent).

Diabetul apare atunci cand organismul devine incapabil sa mentina nivelul normal de glucoza din sange, concentratia acestuia crescand pana la cote periculoase. Toata problema se invarte in jurul insulinei, un hormon pancreatic ce permite celulelor organismului sa foloseasca glucoza, scazandu-i nivelul sangvin.

Diabetul tip I afecteaza aproximativ 5% din totalul diabeticilor, care debuteaza cel mai adesea in copilarie sau in tinerete. Acesti diabetici  nu pot supravietui fara insulina, de unde si denumirea de diabet insulino-dependent(DZID)

Diabetil tip II isi are debutul la maturitate si are o frecventa mult mai mare. Se estimeaza ca in Romania exista intre 800.000 si 1.000.000 de diabetici. De obicei apare dupa varsta de cincizeci de ani. Deosebirea dintre cei cu diabet tip I si cei cu diabet tip II este ca cei ce sufera de diabet tip II au insulina suficienta in organism, insa ceva blocheaza insulina, astfel incat aceasta nu-si poate indeplini functiile. Problema nu este ca pancreasul nu mai este capabil sa produca suficienta  insulina, ci lipsa sensibilitatii la actiunea insulinei, rezistenta ce pare a fi legata direct de obezitate si de excesul de grasime.
Studiile demonstreaza existenta unei legaturi stranse intre gasime (atat grasimea din alimentatie, cat si cea din corp) si diabet, boala fiind foarte rara in zonele in care ingestia de grasime este redusa si obezitatea rar intalnita.

Dr. James Anderson, profesor de medicina si nutritie clinica la Universitatea Colegiului Medical din Kentucky, o autoritate recunoscuta in materie de diabet, a facut un studiu prin care a evaluat efectul compozitiei alimentatiei asupra nivelului zaharului sangvin. Dr.Anderson a reusit sa transforme, in mai putin de doua saptamani, tineri sanatosi, cu o greutate corporala normala, in diabetici (cu o forma usoara de boala), hranindu-i cu o dieta formata in proportie de 65% din grasime.
In cel de-al doilea grup, similar cu primul, hranit cu un regim sarac in grasimi (reprezentand 10 % din consumul caloric) la care s-a adaugat aproape o jumatate de kg de zahar pe zi, nu a aparut nici macar un singur diabetic chiar si  dupa 11 saptamani, cand experimentul a luat sfarsit.

Ce este de facut?

Scaderea cantitatii de grasime, ulei si untura din dieta joaca un rol crucial. Atunci cand se consuma mai putina grasime, in sange ajunge mai putina grasime. Aceasta declanseaza un proces complicat care "deblocheaza" incetul cu incetul insulina, permitandu-i sa-si exercite efectul de facilitare a patrunderii zaharului din sange in celule. Efectul este deseori impresionant. In cele mai multe cazuri, un diabetic de tip II care isi reduce aportul de grasimi pana la 10 - 15 % din totalul caloriilor reuseste sa-si normalizeze nivelul zaharului sangvin in mai putin de opt saptamani, multi diabetici putand chiar sa renunte la tratament.

Cresterea consumului de alimente naturale, bogate in fibre, este de asemenea foarte important in normalizarea zaharului sangvin. Alimentele bogate in fibre netezesc aceste fluctuatii ale nivelului de zahar sangvin si stabilizeaza nivelul energiei disponibile.

Exercitiul fizic activ are un efect asemanator cu al insulinei, prin aceea ca "arde combustibilul"(zaharul sangvin si acizii grasi) mai repede.

Normalizarea greutatii corporale este deseori tot ceea ce este necesar pentru readucerea la normal a nivelului zaharului din sange.

Asadar, adoptati un stil de viata sanatos, cu diete sarace in grasimi si bogate in fibre,evitand produsele zaharoase,  impreuna cu un program regulat de exercitii fizice.

sursa: Tablete de stil de viata, Aileen Ludington, Hans Diehl; Lifestile Medicine Institute, California

Excesul de zahar si efectele nocive ale acestuia

 Zaharul, in cantitatile in care este consumat astazi in tarile industrializate, este toxina ce sta la baza multor afectiuni, de la probleme cardiace la cancer, ce ucid un numar foarte mare de oameni. Aceasta este concluzia la care a ajuns in urma a numeroase studii efectuate in ultimii ani dr. Robert Lustig, specialist in endocrinologie si obezitate infantila. Lustig este profesor la Şcoala de Medicina a Universitatii din California, una dintre cele mai prestigioase scoli de medicina din SUA.

  Unul dintre primii oameni care au observat efectul nociv al zaharului a fost Frederick Banting, distins cu premiul Nobel in 1923 pentru descoperirea insulinei. Banting suspecta ca zaharul provoacă diabet, deoarece aceasta boala era extrem de rara in cadrul populatiilor care nu consumau zahar si foarte raspindita in acelea in care zaharul facea parte din dieta zilnica[1].

Statisticile arata ca la ora actuala un roman consuma in medie 60 de kilograme de zahar intr-un an, acest lucru insemnand mai bine de 2/3 dintr-o cana de zahar intr-o zi. De cele mai multe ori nu ne dam seama ca ar axista un consum de zahar  atat de ridicat in alimentatia noastra zilnica, deoarece exista zahar ascuns in foarte multe preparate.

Produsele cu cea mai mare cantiate de zahar o rerezinta dulciurile. De exemplu, o bucata de tort cu ciocolata contine 15 lingurite de zahar.

Bauturile racoritoare - 250 ml poate contine pana la 9 lingurite de zahar. Satisticile arata ca romani beau peste 200 l de bauturi racoritoare/persoana/an

Cereale semipreparate. Cele mai multe cereale existente pe piata contin foarte mult zahar, aproximativ 50 - 65% din totalul caloriilor. Astfel ca dintr-un aliment sanatos devine unul nociv pentru organism.

De asemenea zaharul poate fi ascuns si in conserve, supe la plic, mustar, unt de arahide si alte preparate in care nu ne-am imagina ca ar putea contine zahar.

Este esential ca sa citim eticheta produselor pentru a putea alege acele alimente care nu contin si acel adaos de zahar. Trebuie mentionat insa ca de multe ori nu gasim pe etichete termenul de "zahar", puteti intalni si termenul de dextroza, lactoza, sucroza, fructoza, maltoza, care sunt tot zaharuri.

 Efecte asupra organismului ale produselor zaharoase

Zaharurile rafinate, concentrate patrund rapid in curentul sangvin, determinand o crestere brusca a nivelului de zahar din sange. Acest lucru duce la o crestere la fel de brusca a disponibilului energetic al organismului- "apogeul zaharic". Cresterea brusca a nivelului de zahar din sange declanseaza o descarcare de insulina care scade nivelul zaharului din sange, iar in absenta fibrelor alimentare aceasta scadere este prea brusca.
Scaderea nivelului zaharului sangvin determina aparitia simptomelor hipoglicemiei : senzatie de slabiciune, foame, oboseala si aparitia spleenului zaharic sau hipoglicemia reactionala.
Astfel, de la o crestere brusca a nivelului de zahar, ajungem la o scadere brusca a nivelului de zahar din sange, reactie extrem de nociva pentru organism si consecinte nefaste in timp


Experimentele efectuate pe animale au arătat că atunci când acestea consumă o cantitate mare de fructoză într-un timp foarte scurt (lucru uşor de realizat cu ajutorul lichidelor), ficatul va transforma fructoza în grăsime. Acest lucru facilitează apariţiei rezistenţei la insulină, recunoscută astăzi ca fiind principala cauză a obezităţii, a diabetului de tip 2 şi a afecţiunilor cardiace.

Organismul nostru poate fabrica zahar din aproape orice, cu exceptia grasimilor.
Combustibilul preferat al organismului este glucoza, pe care o obtine din zaharuri si amidonuri. Desi fructele proaspete sunt bogate in zaharuri naturale, ele nu tulbura mecanismul de mentinere constanta a nivelului de zahar din sange datorita fibrelor continute.
Alimentele amidonoase sunt descompuse mai lent decat zaharurile, in glucoza de care are nevoie organismul, iar raspunsul insulinic este activat intr-o masura mult mai mica.


 Pe langa favorizarea obezitatii, diabetului si afectiunilor cardiovasculare, consumul de zahăr creste totodata riscul de a dezvolta cancer. Aceasta este concluzia la care a ajuns Lewis Cantley, profesor la Universitatea Harvard si totodata directorul Beth Israel Deaconess Cancer Center.
„O treime din cancerele cele mai intalnite, inclusiv cancerul la san si la colon, prezinta pe suprafata lor receptori de insulina. Insulina se ataseaza de acesti receptori si trimite un semnal catre tumoare ca aceasta sa consume glucoza”, explica Cantley. Atunci cand mancam sau bem zahar, acesta provoaca o crestere brusca a nivelului insulinei in corp, ceea ce poate servi astfel drept catalizator pentru cancer.
„Daca se intampla sa avem in corp o tumoare cu receptori de insulina, aceasta va fi stimulata sa consume glucoza din sange, astfel ca tumoarea va creste”, explică Cantley.
Profesorul Cantley conduce un efort stiintific de concepere a unui medicament care să limiteze accesul celulelor canceroase la glucoza din sange. Pana atunci, insă, Cantley are un singur sfat: „Nu mancati zahar. Daca trebuie, incercati sa-l mentineti la un nivel minim”. Profesorul Cantley a adaugat: „eu, unul, asa imi traiesc viata: ma feresc de zahar”[2].([1,2] descopera.ro/stiinta/zaharul, toxina care ne poate ucide)

sursa: "Tablete de stil de viata", Lifestile Medicine Institute Loma Linda, California

Lucruri pe care nu le stiai despre cartof

    Cartoful este una dintre cele mai importante plante de cultură, care prezintă o mare plasticitate ecologică, fiind cultivat pe toate continentele, în peste 140 de țări, unde se cultivă în principal în scop alimentar, dar și pentru industrializare și furajarea animalelor.
       

 Pentru consumul uman cartoful ocupă locul patru în lume după grâu, orez și porumb, folosindu-se în stare proaspătă sau sub formă de produse uscate și semipreparate.
Consumul cartofului timpuriu are importanță deosebită din punct de vedere alimentar, deoarece în perioada când se consuma acesta, sortimentul de legume era relativ sărac în produse cu valoare energetică ridicată, cartoful suplinind această lipsă, asigurând în cea mai mare măsură nevoile organismului în substanţe producătoare de energie.

 În organismul uman substanţele hrănitoare din cartof se transformă mai repede decât cele din carne sau grăsimi, având  o digestibilitate remarcabilă. De asemenea, cartoful este un aliment care se prepară foarte uşor și repede în diferite feluri de mâncare.

  Datorită valorii nutritive ridicate a tuberculilor de cartof, determinată de conţinutul echilibrat în glucoză, proteine, aminoacizi esenţiali, lipide și vitamine, a gustului plăcut și a digestibilităţii ridicate, cartoful satisface cele mai diversificate gusturi și cele mai mari exigențe.
   
  Cartoful reprezintă o sursă importantă de aprovizionare cu săruri minerale pentru organismul uman și animal. Dintre vitaminele cartofului (A,B1,B2,B6,K) o mai mare importanță o prezintă vitamina C, care măreşte valoarea nutritivă a acestuia. Conţinutul de vitamina C variază între 12-32 mg la 100de grame de substanţa uscată (Staicov 1969).

În ceea ce priveşte procentul de carbohidraţi din aportul zilnic de energie, ghidurile naţionale şi internaţionale recomandă următoarele valori: între 45-65% (Statele Unite), 50-55% (Franta) şi 55-75% (OMS). Aceste variaţii se explică prin situaţile nutriţionale diferite care au obiective diferite, în funcţie de nevoile populaţiei. Ghidurile merg şi mai departe şi definesc criterii de calitate privind tipul de carbohidraţi, conţinutul de fibre şi indexul glicemic.
  
 Astfel o porţie medie de 180 g de cartofi fierţi cu coaja furnizează a opta parte din aportul recomandat de vitamina C, 1/6 din aportul recomandat de B-uri (B1, B6, B9), 1/10 din aportul recomandat de fier, magneziu şi fibre; cartoful este o sursă importantă de potasiu, o sursă neglijabilă de sodiu, şi o sursă majoră de polifenoli.
    
 Proporţia de carbohidraţi din cartofii gătiţi este similară cu cea din orez sau paste.  De asemenea conţinutul în poteine este apropiat de cel al cerealelor.
   
 Deşi posedă aceleaşi calităţi nutriţionale cu ale legumelor, acest fapt nu este întotdeauna recunoscut ceea ce a condus la includerea greşită a cartofului în categoria carbohidraţilor în cadrul Programului Naţional Francez de Nutriţie şi Sănătate. Cu toate acestea cartofii se apropie mai mult de legume decât de carbohidraţi. Conţinutul în calorii (90 kcal/100 g) este mult mai redus decât în cazul pâinii (240 kcal) şi destul de apropiat de cel am altor legume, precum mazărea.
 
 Beneficii asupra sanatatii
    
     Cartofii în coajă sunt o bună sursă de antioxidanți naturali, ce au fost studiați în diverse sisteme de alimentație.
     Extractul din coaja cartofului asugură protecția împotriva afecțiunilor hepatice acute și a distrugerii oxidative a eritrocitelor.
   
  Cercetătorii au raportat faptul că fitochimicalele conținute în cartof produc o scădere a ratei cancerului la sân cu 23%. 
Cațiva alți promotori  ai sănătății: longevitate , sanatatea inimii și a ochilor, și terapeutic: antibacterian, antiiunflamator, antialergic, antimutagenic, antiviral, antineoplazic, antitrombotic,  și activitate vasodilatatorie al polifenolilor a fost raportat cu privire la consumul de cartofi.
   
 Multe din aceste efecte rezultă din acțiunea puternică antioxidantă și din proprietățile baleiajului radicalilor liberi al componenților polifenolici.
    Acidul clorogenic a fost de asemenea recunoscut ca și promotor al sănătății cum ar fi protecția împotriva bolilor degenerative, cancer, boli de inimă, hipertensiune, boli virale și bacteriene. Acidul clorogenic este un puternic și selectiv inhibitor al matricei metaloproteinaza(MMP)-9 o enzima angiogenică responsabilă pentru invazia tumorilor și a metastazelor.
   
 Acidul clorogenic încetinește eliberarea de glucoză în fluxul sangvin, prin urmare poate fi flositor în scăderea indexului glicemic al cartofului. Prin urmare cartofii cu indice glicemic mic sunt indicati pentru pacienții cu diabet și poate chiar scadea riscul pentru diabetul tip II.
    Acidul clorogenic are o puternică activitate antioxidantă  și o excelentă sursă de antioxidanți. S-a demonstrat de asemenea ca acidul clorogenic blochează formațiunile nitrozaminice prin reactia competitiva cu nitriții și pentru a lega carcinogenul benzopiren într-un model sistem de celuloză.
      Acidul clorogenic dispune de cateva proprietăți anticarcinogene incluzant inhibiția a A549 celulelor canceroase umane ale plamanului.
     Antocianina funcționează ca și antioxidant și este cunoscut faptul ca previne  boli precum  bolile cardiovasculare, cancer și diabet.
    Datorită conținutului mare în carotenoizi, cartofii au un beneficiu particular în sanatatea ochilor.

Cartoful are o valoare nutritionala ridicata, insa pentru a beneficia de valoarea acestuia trebuie sa avem grija la modalitatea de preparare, forma cea mai potrivita de preparare fiind prin fierbere in coaja, la cuptor, sub forma de piure, excluzand pe cat posibil cartofii prajiti. In momentul prajirii amindonul din cartofi impreuna cu uleiul incins formeaza o substanta cancerigena numita acrilamida ce pericliteaza sanatatea noastra. In plus, cartofii prajiti cresc foarte mult continutul caloric chiar si de 3 ori pentru aceeasi portie preparata prin fierbere.

sursa:  Jean – Michel Lecerf. La pomme de terreȘ legume et tubercule de valeur.Cahiers de nutrition et dietetique (2010) 45, S60-S67
 
Rajarathnam Ezekiel, Narpinder Singh, Shagun Sharma, Amritpal Kaur. Beneficial phytochemicals in potato – a review. Food Research International 50(2013) 487-496
 
Bouno, V.,Paradiso,A.,Serio,F.,Gonnella,M.,De Gara,L,& Santamaria,P.(2009). Tuber quality and nutritional components of early potato subjected to chemical haulm desiccation. Journal of Food Composition and Analysis, 22,556-562